Traseul turistic 6   @   Masivul Ceahlau

Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic - cabana Dochia

• Marcaj: cruce albastră
• Diferenţă de nivel: 1250 m
• Timp de parcurs: 6h - 7h

Timp de parcurs pe etape

satul Neagra - vârful Neagra (2h - 2h30') - Curmătura Văratec (3h - 3h30') - Poiana Maicilor (3h30' - 4h) - Clăile lui Miron (4h30' - 5h) - cabana Dochia (6h - 7h)

 

Informaţii despre traseu

Acest traseu turistic începe în satul Neagra, situat în partea de sud a Masivului Ceahlău. Poteca marcată începe din zona centrală a satului, semnalizată cu un stâlp indicator, continuând pe drumul forestier de pe valea Neagra, spre direcţia nord. Traseul urmăreşte în amonte malul stâng al pârâului Neagra şi după aproximativ 3 km se ajunge la confluenţa pârâului Neagra Mare cu pârâul Neagra Mică.

Informaţii despre floră

Până aici poteca a traversat o zonă acoperită în special cu păduri de foioase. Acest etaj al pădurilor de foioase acoperă poalele muntelui până la o altitudine de 650-700 m, într-un mod discontinuu. Pe traseele din Ceahlău nu se observă o diferenţiere netă a acestui etaj datorită exploatărilor forestiere masive a fagului şi înlocuirii acestuia cu puiet de molid.
Alături de fag, în acest etaj se întâlneşte şi carpenul.

Informaţii despre floră

Ciupercile au găsit condiţii optime în pădurile de pe Ceahlău. De la sfârşitul primăverii şi până toamna târziu, la umbra şi în umezeala pădurilor îşi fac apariţia, din stratul de frunze, pălăriile lor colorate: hribi (Boletul edulis), gălbiori (Cantharellus cibarius), creasta cocoşului (Clavaria aurea), pălăria şarpelui (Amanita muscaria), ghebele (Armillaria mellea).

De la confluenţa celor două pârâuri, traseul se continuă pe drumul forestier de pe Neagra Mare, cotind uşor spre nord-vest. După aproximativ 2 km de mers se întâlneşte un stâlp de marcaj care îndrumă la urcuş spre vârful Neagra (1138 m alt.). Accesul spre zona înaltă a Ceahlăului se face pe traseele marcate ce urmăresc firul văilor unor pârâuri. Atât pârâul Neagra cât şi celelalte pârâuri din jurul muntelui oferă condiţii prielnice pentru dezvoltarea unei faune acvatice bogate.

Informaţii despre faună

Păstrăvul (Salmo trutta fario) este un peşte căruia îi plac apele de munte şi de aceea preferă aceste pârâuri, cu adâncimi de 5-30 cm, cu fundul acoperit cu pietriş. Îşi depune icrele în lunile martie-aprilie. Alături de păstrăv se mai poate întâlni zăvoaca, boişteanul şi grindelul.

Spre Curmătura Văratec

Poteca urmăreşte firul unei văi laterale până la obârşia ei, ajungându-se într-o şa. Mai departe traseul se continuă pe creastă, spre stânga, într-un urcuş domol, trecându-se printr-o zonă aproape fără vegetaţie arborescentă, rar întâlnindu-se copaci bătrâni sau tufe de ienupăr. Poteca marcată urcă până în Curmătura Văratec, păstrând constant direcţia nord.

Informaţii despre faună

Din primăvară, odată cu primele raze calde de soare şi până toamna târziu, prin păduri, dumbrăvi sau poieni, pajişti şi fâneţe, zboară numeroase specii de fluturi. Dintre aceştia, cel mai frumos colorat este fluturele coada rândunicii (Papilio machaon). Aripile sale sunt colorate în galben intens, cu pete şi nervuri negre, o bandă marginală neagră şi una rotundă galbenă. Aripile posterioare au câte o prelungire, de unde şi denumirea populară de "coada rândunicii".

De sub vârful Neagra se coboară uşor pe poteca marcată, până într-o pădure deasă de molid şi fag. După un urcuş domol se ajunge într-o şa, de unde se deschide o privelişte cuprinzătoare spre obârşiile văii Neagra Mare şi spre Obcina Piatra Arsă. În mai puţin de o oră, de sub vârful Neagra se ajunge în Poiana Văratec (1250 m alt.). Pe acest traseu pot fi întâlnite, mai rar, urme lăsate de jder.

Informaţii despre faună

Jderul (Martes martes) este un animal de pradă inteligent şi şiret. La pândă are răbdarea ursului, isteţimea vulpii, agerimea vulturului şi mişcările şarpelui. Stă tupilat ceasuri întregi pe o creangă, în aşteptare. Când soseşte clipa prielnică, se repede ca o săgeată asupra prăzii: iepurii, guzganii, găinuşele dar mai ales veveriţele nu scapă din ghearele lui. De altfel ghearele sale sunt deosebit de ascuţite şi puternice, ajutându-l să se caţere în copaci cu o agilitate surprinzătoare.
Îşi face vizuina în scorburile arborilor bătrâni sau în vizuinele veveriţelor.

Din sud-vestul Poienii Văratec se poate admira în faţă Turnul lui Butu, spre dreapta Ocolaşul Mic iar spre stânga se vede numai creasta împădurită a Pietrei Sure. Traseul marcat urmăreşte îndeaproape curba de nivel, pe la liziera pădurii.
Se ocoleşte prin stânga vârful Văratec (1362 m alt.) şi se ajunge în Curmătura Văratec, la 1335 m altitudine. Din această curmătură se deschide o imagine superbă a grupului stâncos "Turnul lui Butu", despre care există o frumoasă legendă.
În Curmătura Văratec se întâlneşte traseul marcat cu punct roşu, ce face legătura între Poiana Maicilor şi Curmătura Stănile.

Informaţii despre faună

În poienile din jurul Masivului Ceahlău, aproximativ în perioada 15 aprilie - 15 mai are loc împerecherea cocoşului de munte (Tetrao urogallus). Aceste zone, care sunt folosite an de an, încep să fie pregătite de către cocoş cu câteva zile înainte de împerechere. Masculul îşi cheamă femela printr-un cântec specific, separat în două tonalităţi: prima seamănă cu o bătaie de toacă iar cealaltă cu sunetul unei tocile. Cocoşul de munte are un penaj întunecat-negricios, cu nuanţe de verde-albăstrui pe piept. Găinuşa este mai mică şi are un penaj cafeniu ornamentat cu pete mai întunecate. Femela este ocrotită de lege. Hrana lor este foarte variată: de la seminţe, fructe de pădure, muguri de brad sau molid până la insecte, larve sau râme.

Din Curmătura Văratec poteca marcată traversează pe curbă de nivel obârşia principală a pârâului Furcituri până în Poiana Maicilor. Aici se intersectează cu traseul marcat cu bandă roşie (Traseul 3: prin Poiana Maicilor) care coboară spre cabana Izvorul Muntelui. Poteca urmează traseul comun cruce albastră şi bandă roşie până la cabana Dochia.