|
|
|
Legenda Ceahlăului @ Masivul Ceahlau
Pe tot întinsul țării nu este alt munte mai cunoscut, mai căutat, mai des pomenit. A dat naștere la povești și legende în popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori. Faima lui nu constă numai în amănunțita arhitectură a formelor de piatră, care au răscolit imaginația poporului, nu i-au stabilit-o numai impunătoarea-i înfățișare, înălțându-se deasupra celorlalți munți învecinați, cât faptul că prin aceasta e în adevăr un far zărit de la mari depărtări... I. Simionescu
Despre Muntele Ceahlău se spune că s-a făcut din poruncă împărătească.
Dorind ai apăra pe locuitorii acestor locuri de hoardele barbare venite de la Răsărit, împăratul roman Traian, cuceritorul Daciei, a dat poruncă să se înalțe acest munte pentru a pune o stavilă în calea năvălitorilor. Pentru a fi dusă la îndeplinire porunca împărătească, au fost adunați toți robii luați de la Decebal, cărora li sa adus la cunoștință greaua încercare la care trebuiau să facă față. Trebuiau să aducă și să așeze, pe locul viitorului munte, piatră peste piatră, stâncă peste stâncă, până când grămada se va fi ridicat suficient de înaltă pentru a-l mulțumi pe împărat. Truda a fost cumplită. Cei mai mulți au pierit datorită epuizării dar, în final, porunca a fost îndeplinită. Împăratul, mulțumit de cele făcute, a cerut ca în vârful muntelui să fie așezată o toacă.
Un soldat a primit poruncă să stea de strajă și să bată toaca ori de câte ori o vedea năvălind vrăjmașii, spre a vesti pe locuitorii din vale. Aceasta până într-o zi, când o săgeată vrăjmașă îl răpuse pe soldat și nu mai avu cine bate toaca. De atunci s-au pornit dușmanii pe țară ca roiu...
 Panoramă: Ocolașul Mare și Stănilele Mari. Foto: Mihaela Drăgușanu
|
|
|